Continut articol
Știi care este prioritatea sănătății tale?
Află care este acel singur lucru cel mai important acum pentru sănătatea ta.
- ✓Ce mâncau bunicii și străbunicii: mult mai multă mămăligă decât pâine, fierturi de frunze și fructe, hrișcă, mei și bob.
- ✓Produsele de origine animală apăreau rar: din când în când ouă sau pește sărat și rareori carne. Multe se vindeau, iar zilele de post erau respectate.
- ✓Pâinea de grâu și cozonacii țineau mai curând de sărbători, iar zahărul era scump și se folosea cu măsură.
- ✓Ce merită păstrat: mesele simple, gătite acasă, mâncate fără grabă, cu ingrediente pe care le recunoști.
- ✓Viața de atunci avea și părți grele. Poți lua obiceiurile bune fără să renunți la analize și la medic.
„Eu am o alimentatie traditionala!” „Eu mananc ce mancau stramosii mei!” Dar de ce ei erau mai sanatosi?
Auzim frecvent aceasta replica: „eu mananc traditional”! Cine spune asta doar „ARE doar IMPRESIA” ca mananca traditional.
Bunicii si strabunicii nostrii nu stiau ce inseamna „E-uri alimentare”, nu stiau ce inseamna rafinare, nu stiau ce inseamna pesticide, ierbicide, ingrasaminte artificiale, nu stiau ce e acela Supermarket si tot ceea ce consumau erau din productia proprie, muncita cu sudoarea fruntii lor!
Cu totii am auzit cel putin o data, ca pe vremuri, bunicii si strabunicii nostri erau mai sanatosi chiar daca nu aveau toate beneficiile societatii moderne. Pe vremea lor, in stilul lor de viata, nu intrau nici cuvinte precum stres, depresie, anxietate!
Afla aici ce ii tinea energici si optimisti!
Bunica gatea altfel, traia altfel, facea lucrurile intr-un anumit ritm, fiecare lucru avea rostul si utilitatea lui, iar cu o viata simpla si modesta ea stia cum sa le faca pe toate mai simple si necazurile mai usor de trecut.
Oare ce sa fi avut ei atunci si noi am pierdut?
Aveau si ei greutati, neajunsuri, nici pentru ei viata nu era usoara. Cu toate acestea, cu o vorba buna si o masa simpla dar deosebit de gustoasa, bunica stia sa tina casa in armonie!
Imi aduc aminte ca la bunica, o masa consta uneori doar dintr-o ciorba de legume fiarta incet pe focul de lemne, alteori doar o mamaliga cu branza, rareori doua feluri de mancare si mult mai rar carne. Felul acesta de viata il ducea nu pentru ca nu avea, ci pentru ca stia ca mancarea multa si grea o incurca la treaba.
Bunica nu a mancat niciodata mezeluri, nu a stiut cum e gustul de salam sau de Vegeta! Imi aduc aminte ca atunci cand i-am cumparat prima data Vegeta de la sarbi, mi-a spus ca asta e ceva ce sigur strica mancarea! Cata dreptate a avut! Bunica nu a suferit de boli grave, a fost o femeie slabuta, energica, nu statea locului o clipa si a murit de batranete la 94 de ani!
Asa era pe vremuri… mancarea era mai sanatoasa, aerul mai curat, viata mai linistita!
Plecand de la gandul acesta, l-am intrebat pe Google, ce mancau romanii in urma cu 100 de ani? Iata ce mi-a raspuns: „Intr-o lucrare tiparita în 1895, intitulata „Igiena teranului roman”, autorul, dr. Gheorghe Crainiceanu, se apleca si asupra acestui aspect – „Alimentatiunea in diferite regiuni ale terii si in diferite timpuri ale anului.”
Se manca mult mai multa mamaliga decat paine, poate pentru ca, asa cum se explica in carte, mamaliga este mai usor de facut decat painea. Painea de grau era o mancare mai „aleasa”, rezervata mai curand sarbatorilor. Faina alba de grau, atat de banala azi pentru noi, era pe atunci mult mai pretuita, caci din ea se faceau multe copturi rituale – cozonaci, colaci – cu semnificatie spirituala.
Pe de alta parte, oamenii de la sate mancau multe lucruri pe care azi tot mai putini romani le mai mananca: stir, podbal, frunze de sfecla, hrisca, mei, bobi, ulei de canepa, jufa (julfa) – tot un produs obtinut din samanta de canepa; semana cu un fel de branza si era folosit ca umplutura de post la placinte si turte ori amestecat cu „tocmagi” (taitei).
Poate cel mai frapant aspect este consumul mic de produse de origine animala, si nu numai din motivul ca respectau zilele de post. Adesea, spun diversii informatori ai dr. Crainiceanu, taranii vindeau produsele de origine animala, precum pasarile de curte ori untul de vaca, pentru a avea cu ce sa cumpere lucruri pe care nu le puteau produce singuri in gospodarie, iar pentru propria lor hrana se multumeau mai curand cu produse vegetale, adaugand la nelipsita mamaliga de porumb fel de fel de fierturi de frunze si fructe, doar din cand in cand oua, peste sarat si rareori carne.
Pe vremuri zaharul era scump si rar. Doar putine persoane isi permiteau sa cumpere zahar si atunci cand il cumparau il foloseau cu masura si cu zgarcenie. Cele mai multe preparate erau facute fara zahar:
- dulceturile se faceau din fructe bine coapte fara zahar adaugat
- prajiturile se faceau tot fara zahar, ori cu fructe bine coapte ori cu marmelade, tot fara zahar
Nimeni nu ducea lipsa zaharului, pentru ca nici macar nu erau obisnuiti cu el.
O observatie interesanta o prilejuieste analiza modului de alimentatie in judetul Olt, unde, dupa ce constata ca aici „hrana e mai mult vegetala”, dr. Crainiceanu afirma ca locuitorii „sunt vegetarieni, pentru ca prepararea bucatelor e astfel mai usoara.” Interesant – nu? – prin comparatie cu mentalitatea de azi, cel putin la orase, unde lumea considera ca e mai greu sa gatesti de post si ca tot cu niste carne rezolvi problema mesei mai repede.
Lucru curios pentru noi astazi, este faptul ca taranii isi luau proteinele si din alte surse animale precum melcii sau scoicile! Cum de-au ajuns bucate taranesti – pe atunci solutii ieftine de sporire a aportului de proteine – sa se transforme in mancaruri pretentioase, exotice si de lux? E o enigma culturala!
Ce a mai ramas din felul de a manca al romanilor de acum 100 de ani? Cu bune si cu rele, schimbarile in acest domeniu oglindesc mersul lumii in aceasta suta de ani.
Astazi, stilul de viata intr-un ritm tot mai accelerat si rapid, conduce societatea la o alimentatie preparata in acelasi ritm, vezi utilizarea microundelor si efectele ei nocive, sau consumul mare de semipreparate culminand cu mancarea fast food, una dintre cele mai agresive pentru sanatatea noastra pe termen lung.
La ora actuala, cele mai consumate produse de catre romani sunt carnea, mezelurile, painea, legumele si fructele. Produsele pe care romanii cheltuiesc cei mai multi bani de-a lungul unui an sunt carnea (27% din totalul bugetului pentru alimente proaspete), legumele (20%) si mezelurile (16%).
Daca trendul acesta se mentine, ma intreb cat de simplu va raspunde Google peste 100 de ani la intrebarea: ce mancau romanii in urma cu 100 de ani? E102, E110, E124, E131, E123, etc.
Societatea in care traim astazi s-a schimbat mult, in multe privinte. Cu ajutorul tehnologiei, pe de-o parte ne-am simplificat viata, pe de alta parte ne-am complicat-o! Noi stim astazi mai multe decat stiau stramosii nostri despre hrana, iar cunoasterea ar trebui sa ne ajute sa discernem si sa pastram ceea ce merita pastrat.
Un lucru este cert: ingrijorarile si supararea intuneca mintea si perspectiva asupra vietii. De aceea, deprimatii dorm mult iar stresatii batatoresc bine cararea catre frigider!
Sa ne gandim bine atunci cand mai vrem sa afirmam ca ducem o viata ca stramosii nostri pentru ca:
- ei beau apa de izvor, noi bem apa din plastic
- ei respirau aer curat, noi respiram aer poluat
- ei se hranau cu alimente gustoase, noi ne umplem burtile cu calorii goale
- ei contemplau natura la umbra unui nuc, noi dam like pe Facebook
- noi suntem stresati si grabiti, ei erau relaxati si cumpatati
- noi traim intre plasticuri si betoane, ei traiau in comuniune cu natura
- ei vorbeau unii cu altii, cu noi vorbeste televizorul
- etc.
Ca sa incheiem intr-un ton optimist: viata e frumoasa, si acum si atunci, bucura-te de fiecare clipa, pentru ca este unica! Dar respecta-te si pretuieste-te pentru ca meriti ce e mai bun si mai sanatos!
Sanatatea este un bun pretios de care ar fi bine sa avem grija. Tentatii si primejdii sunt la tot pasul, depinde doar de noi ce alegeri facem si ce stil de viata adoptam…traim perioada cu cele mai multe optiuni posibile.
Sanatatea sau boala sunt un rezultat, o consecinte, NU o intamplare sau un blestem!
Traieste frumos, mananca sanatos!
O carte pe aceeași temă, din magazin: 800 de rețete secrete pentru sănătate (carte).
| Ce făceau bunicii | Cum poți păstra obiceiul azi |
|---|---|
| Mămăligă, hrișcă, mei și bob | Alternează cerealele și leguminoasele, ca să ai mai multă varietate la masă. |
| Fierturi de frunze | Pune frunze de sfeclă, știr sau spanac în ciorbe și supe, cumpărate ori culese doar dacă le cunoști bine. |
| Ciorbă de legume fiartă încet | Gătește o oală mai mare acasă, în locul semipreparatelor din zilele aglomerate. |
| Carne rar, multe zile de post | Pregătește și mese pe bază de plante, dacă ți se potrivesc. Combină bine sursele de proteine. |
| Zahăr puțin, fructe bine coapte | Încheie masa cu un fruct și citește eticheta produselor dulci. |
| O masă simplă, o vorbă bună | Stai la masă fără grabă și fără ecrane, măcar o dată pe zi. |
Întrebări frecvente
Ce curiozități despre bunici și străbunici merită știute?
Mâncau mai des mămăligă decât pâine, pentru că se făcea mai ușor. Mulți vindeau untul și păsările de curte, ca să cumpere ce nu puteau produce în gospodărie. Melcii și scoicile, considerate azi mâncare de lux, erau o sursă ieftină de proteine. Julfa, obținută din semințe de cânepă, umplea plăcintele de post.
Bunicii noștri erau cu adevărat mai sănătoși?
Răspunsul nu e simplu. Aveau mai multă mișcare, mese mai simple și mai puține produse ultraprocesate, iar acestea sunt avantaje reale. Pe de altă parte, nu aveau accesul la tratamente, vaccinuri și investigații pe care îl avem azi. De aceea, cel mai bun drum e să iei ce era bun atunci și să păstrezi ce e bun acum.
Remediile naturale de la străbunici sunt sigure?
Nu toate, chiar dacă sunt vechi. Unele plante pot interacționa cu medicamente, iar podbalul, de exemplu, conține alcaloizi care pot afecta ficatul, deci nu e de consumat des. Nu culege plante pe care nu le cunoști. În sarcină, în alăptare, la copii sau dacă urmezi un tratament, întreabă întâi medicul ori farmacistul.
Dulceața fără zahăr adăugat nu conține zahăr deloc?
Conține zaharurile naturale din fructe, chiar dacă nu s-a adăugat zahăr. Dacă ai diabet sau urmărești glucidele, verifică eticheta și ține cont de porție.
Se scrie „bunicii noștri” sau „bunicii noștrii”?
Forma corectă e „bunicii noștri”, cu un singur „i” la final, la fel ca în „ai noștri”.
Se spune „bunici” sau „bunicii”?
Amândouă sunt corecte, în funcție de context. „Bunici” e forma nearticulată („am doi bunici”), iar „bunicii” e forma articulată („bunicii mei locuiesc la țară”).
Făină de mălai bramată, eco-bio, 600 g – Pronat Pentru o mămăligă cu bob mai mare, ca alternativă la cea din grișul fin. Vezi produsul →
Hrișcă coaptă, 500 g – Solaris Se gătește ușor, ca terci sau garnitură, în locul orezului alb. Vezi produsul →
Semințe de mei decorticat, 500 g – Solaris O cereală veche, bună în supe, chifteluțe de post sau la micul dejun. Vezi produsul →
Ulei de cânepă, 250 ml – Solaris Se folosește la rece, pe salate și pe legume fierte. Vezi produsul →
Dulceață de prune fără zahăr, 360 g – Dacia Plant Aproape de dulcețurile de altădată. Dacă urmărești glucidele, verifică eticheta. Vezi produsul →
Omul este o persoană adaptabilă și versatila și trebuie să fie conștientă ca niciodată nu câștigă,ci este un echilibru natural.Exista avantaje și dezavantaje în tot și toate și trebuie să te focusezi pe avantajele pe care le aduce progresul și evoluția:diversitatea.Omul are astăzi avantajul de a studia,de a descoperi și cel mai important de a alege ce i se potrivește.Poti oricând să mănânci natural,nenatural sau combinații în proporții diferite.Suntem norocoși ca putem alege conștient ce dorim să mâncăm din toată lumea sau din grădina noastră.Eu cred ca lenea este cea care primează și obișnuință de a blama ce nu este obligatoriu sau impus.Libertatea de alegere este dificilă,mai bună este lamentarea:era mai bine în trecut deoarece nu putem interveni în a schimba ceva.
Ce spuneti este adevarat, insa cand alegem noi cu adevărat sau mai degrabă aleg obiceiurile create în ani și ani?
Datoria creierului este în primul rând să ne mențină în viață, iar alegerile lui care ne-au adus astăzi aici, de-a lungul istorie, nu mai sunt valide!
…ne aflăm într-o situație cu multe oportunități dar și cu multe capcane…
Bunicii noștii au avut un cu totul alt stil de viață din foarte multe puncte de vedere!! Dacă este să privim ansamblul, sunt multe aspecte care s-au schimbat – nivelul de poluare a crescut foarte mult, alimentația și sursa de alimentație s-a schimbat radical.
În trecut oamenii mâncau mult mai simplu, mai puțin, mai rar și pe lângă asta, făceau și mișcare, aveau un ritm somn-muncă foarte echilibrat.
Am cumparat o carte care se chiama Din bucataria taranului roman. Am fost impresionata de diversitatea culinara dar si de faptul ca se stia ce e sanatos. De exemplu, ochiurile se brajeau in apa si apoi se adauga grasime animala. In rest ce sa spun, tot ce spune microbiologia in ziua de azi ca e sanatos, se manca. Mancarurile nu erau cu carne si 1% de posta. Era o separare foarte serioasa si se stia exact in ce post iese o anumita leguma sau fruct. Erau seturi de farfurii pentru mancarea de dulce si un set pentru mancarea de post si rar aveau doar un set. O carte foarte frumoasa….
Cita dreptate și înțelepciune aveau.Acum tot c consumam e împotriva omului și în favoarea producătorului.De asta și incidența bolilor incurabile este îngrijorătoare.Iar legat de natura mă uit de jur împrejur numai gunoaie și mizerie,mă refer pe străzi în jurul blocurilor etc.Din păcate nu am nici o putere că de ar fi după mine pe toți i-aș scoate la muncă,mă tot mir că nu le este rușine.Apoi stins în c.lipovei nu știu dacă și în alte zone,vine un cetățean cu o mașină cică matura el zvintura toată mizeria și ridică doar praful .In încheiere spun doar că mare dreptate și respect era în acele vremuri păcat că sau pierdut.